1.Cum se clasifică obligaţiile în funcţie de izvorul lor:
a)obligaţii născute din lege;
b)obligaţii născute din convenţia părţilor;
c)obligaţii născute din acte juridice şi din fapte juridice.
Răspuns: C
2.Cum se clasifică obligaţiile în raport de obiectul lor:
a)obligaţii de a da, obligaţii de a face şi obligaţii de a nu face ceva;
b)obligaţii perfecte şi obligaţii imperfecte;
c)obligaţii obişnuite şi obligaţii opozabile şi terţilor.
Răspuns: A
3.Cum se clasifică obligaţiile după sancţiunea lor:
a)obligaţie civilă perfectă;
b)obligaţie morală;
c)obligaţie simplă.
Răspuns: A
4.Cum se clasifică obligaţiile după opozabilitatea lor:
a)obligaţii determinate (de rezultat)
b)obligaţii opozabile şi terţilor;
c)obligaţii de diligenţă (de mijloace)
Răspuns: B
5.Care este definiţia contractului:
a)manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice;
b)acordul unei persoane pentru a naşte, modifica sau stinge un raport juridc;
c)acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dânşii un raport juridic.
Răspuns: C
6.Cum se clasifică contractele după modul de formare:
a)contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale;
b)contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii
c)contracte cu titlu oneros şi contracte cu titlu gratuit
Răspuns: A
7.Cum se clasifică contractele după conţinutul lor:
a)contracte cu titlu oneros şi contracte cu titlu gratuit;
b)contracte unilaterale şi contracte bilaterale;
c)contracte comuntative şi contracte aleatorii.
Răspuns: B
8.Cum se clasifică contractele după scopul urmărit de părţi:
a)contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale;
b)contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii;
c)contracte cu titlu oneros şi contracte cu titlu gratuit.
Răspuns: C
9.Cum se subclasifică contractele cu titlu oneros:
a)liberalităţi şi acte dezinteresate;
b)contracte comutative şi contracte aleatorii;
c)contracte consensuale şi contracte reale.
Răspuns: B
10.Cum se subclasifică contractele cu titlu gratuit:
a)contracte unilaterale şi contracte bilaterale;
b)liberalităţi şi acte dezinteresate;
c)contracte comutative şi contracte aleatorii.
Răspuns: B
11.Cum se clasifică contractele după efectele produse:
a)contracte constitutive de drepturi;
b)contracte translative de drepturi;
c)contracte declarative de drepturi.
Răspuns: C
12.Cum se clasifică contractele după durata (modul) lor de executare:
a)contracte cu executare imediată şi contracte cu executare succesivă;
b)contracte negociate, contracte de adeziune şi contracte obligatorii;
c)contracte constitutive sau translative de drepturi.
Răspuns: A
13.Cum se clasifică contractele după nominalizarea lor în legislaţie:
a)contracte de adeziune şi contracte obligatorii;
b)contracte numite şi contracte nenumite;
c)contracte consensuale şi contracte solemne.
Răspuns: B
14.Cum se clasifică contractele după corelaţia dintre ele:
a)contracte numite şi contracte nenumite;
b)contracte negociate şi contracte obligatorii;
c)contracte principale şi contracte accesorii.
Răspuns: C
15.Cum se clasifică contractele după modul în care se exprimă voinţa părţilor:
a)contracte consensuale şi contracte solemne;
b)contracte negociale şi contracte obligatorii;
c)contracte reale şi contracte de adeziune.
Răspuns: B
16.Care sunt condiţiile cerute pentru validitatea contractelor:
a)capacitatea de a contracta;
b)bunul să se afle în circuitul civil;
c)în toate cazurile, forma autentică.
Răspuns: A
17.Ce este capacitatea de a contracta:
a)condiţie pentru validitatea unei convenţii;
b)capacitatea de folosinţă;
c)capacitatea de exerciţiu.
Răspuns: A
18.Care sunt incapacităţile generale în materia capacităţii de a contracta:
a)situaţia minorilor;
b)interzişii judecătoreşti;
c)minorii care nu au împlinit vârsta de 16 ani.
Răspuns: B
19.Care sunt incapacităţile parţiale sau speciale în materia capacităţii de a contracta:
a)vânzarea între soţi;
b)persoanele solvabile nu pot cumpăra bunurile care se vând prin licitaţie publică;
c)tutorii nu pot cumpăra bunuri cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date şi primite.
Răspuns: A
20.Care sunt condiţiile consimţământului:
a)să fie exprimat;
b)să fie interiorizat;
c)să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice.
Răspuns: C
21.Ce este oferta de a contracta (policitaţiunea):
a)este o propunere făcută unei anumite persoane sau publicului de aîncheia un contract în anumite condiţii;
b)este o propunere făcută unei anumite persoane sau publicului de aîncheia un contract în anumite condiţii care trebuie să fie făcută numai în formă scrisă;
c)este o propunere făcută unei anumite persoane sau publicului de aîncheia un contract în anumite condiţii care trebuie să fie numai expresă.
Răspuns: A
22.Care este forţa obligatorie a ofertei:
a)forţa obligatorie a ofertei se analizează atât înainte cât şi după încheierea contractului;
b)forţa obligatorie a ofertei de a contracta este reglementată în Codul civil;
c)oferta devine caducă în situaţia în care ofertantul devine incapabil sau moare mai înainte de acceptarea ofertei.
Răspuns: C
23.Care sunt condiţiile cerute pentru acceptarea ofertei:
a)să fie pură şi simplă;
b) poate să intervină şi după ce oferta a fost revocată;
c)în toate cazurile poate să provină de la orice persoană interesată să încheie contractul.
Răspuns: A
24.Care este momentul încheierii contractului:
a)cel stabilit conform sistemului emisiunii (al declaraţiunii);
b)cel stabilit conform sistemului expedierii acceptării;
c)cel stabilit conform sistemului recepţiei acceptării de către ofertant (sistemul primirii acceptării).
Răspuns: C
25.Care este importanţa determinării momentului încheierii contractului:
a)determină locul încheierii contractului;
b)când apare un conflict de legi în spaţiu, în raport de acest moment se stabileşte legea aplicabilă;
c)în cazul contractelor translative de proprietate având ca obiect bunuri generic determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc în momentul încheierii contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suportă de cumpărător.
Răspuns: A
26.Care este locul încheierii contractului:
a)se determină în acelaşi mod, indiferent dacă încheierea contractului s-a realizat între prezenţi, prin telefon sau prin corespondenţă;
b)dacă încheierea contractului se realizează prin telefon, locul încheierii contractului este acela unde se află acceptantul;
c)dacă încheierea contractului se realizează prin telefon, locul încheierii contractului este acela unde se află oferantul.
Răspuns: C
27.Care este importanţa determinării locului încheierii contractului:
a)determină momentul încheierii contractului;
b)în cadrul realţiilor de drept internaţional privat, când apare un conflict de legi în spaţiu, locul încheierii contractului stabileşte legea aplicabilă;
c)în cadrul realţiilor de drept internaţional privat, când apare un conflict de legi în timp, locul încheierii contractului stabileşte legea aplicabilă.
Răspuns: B
28. Care sunt principiile care guvernează efectele contractului:
a)pacta sunt servanda;
b)simulaţia;
c)stipulaţia pentru altul.
Răspuns: A
29.Ce înseamnă interpretarea contractului:
a)a determina înţelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestării de voinţă a părţilor, în strânsă corelaţie cu voinţa lor internă;
b)a stabili regulile generale de interpretare a contractului;
c)a stabili regulile speciale de interpretare a contractului.
Răspuns: A
30.Ce înseamnă principiul obligativităţii contractului:
a)contractul produce efecte numai faţă de părţile contractante;
b)convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante;
c)reprezintă modul de a defini obligativitatea contractului în raport cu terţii.
Răspuns: B
31.Care sunt excepţiile de la principiul obligativităţii contractului în raporturile dintre părţi:
a)stipulaţia pentru altul;
b)promisiunea faptei altuia;
c)denunţarea unilaterală a contractului.
Răspuns: C
32.Ce este principiul relativităţii efectelor contractului:
a)regula de drept conform căreia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante;
b)reprezintă modul de a defini obligativitatea contractului în raport cu terţii;
c)regula de drept conform căreia contractul produce efecte numai faţă de părţile contractante.
Răspuns: C
33.Care sunt excepţii de la principiul relativităţii efectelor contractului:
a)denunţarea unilaterală a contractului;
b)promisiunea faptei altuia;
c)stipulaţia pentru altul.
Răspuns: C
34.Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul):
a)este un contract prin care debitorul se obligă faţă de creditor să determine o terţă persoană să-şi asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;
b)o excepţie de la principiul obligativităţii contractului;
c)un contract prin care o parte dispune ca cealaltă parte să dea, să facă sau să nu facă ceva în folosul unei terţe persoane care nu participă la încheierea contractului.
Răspuns: A
35.Cum este definită stipulaţia pentru altul:
a)este un contract prin care debitorul se obligă faţă de creditor să determine o terţă persoană să-şi asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;
b)este un contract prin care o parte dispune ca cealaltă parte să dea, să facă sau să nu facă ceva în folosul unei terţe persoane care nu participă la încheierea contractului;
c)posibilitatea recunoscută de lege unor persoane străine de un contract de a acţiona împotriva uneia din părţile contractante, invocând contractul la a acărui încheiere nu au participat.
Răspuns: B
36.Care sunt aplicaţiile stipulaţiei pentru altul:
a)în materia rentei viagere;
b)în materia acţiunilor directe;
c)în materia contractului de închiriere fără termen.
Răspuns: A
37.Care sunt condiţiile de valabilitate ale stipulaţiei pentru altul:
a)consimţământul terţului beneficiar;
b)persoana terţului beneficiar poate să fie determinată şi ulterior încheierii contractului;
c)voinţa de a stipula (animus stipulandi).
Răspuns: C
38.Care sunt efectele stipulaţiei pentru altul:
a)atât dreptul dreptul terţului beneficiar cât şi exerciţiul dreptului se nasc direct în puterea contractului dintre sipulant şi promitent;
b)în favoarea terţului se naşte un drept, direct şi nemijlocit, independent de manifestarea de voinţă a terţului;
c)stipulantul poate să ceară executarea obligaţiei, în favoarea sa, printr-o acţiune personală.
Răspuns: B
39.Ce este acţiunea directă prin invocarea contractului de către terţ:
a)posibilitatea recunoscută de lege unor persoane străine de un contract de a acţiona împotriva uneia din părţile contractante, invocând contractul la a acărui încheiere nu au participat;
b)este un contract prin care debitorul se obligă faţă de creditor să determine o terţă persoană să-şi asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;
c)este un contract prin care o parte dispune ca cealaltă parte să dea, să facă sau să nu facă ceva în folosul unei terţe persoane care nu participă la încheierea contractului.
Răspuns: A
40.Cum este definită simulaţia:
a)ca fiind o excepţie de la principiul obligativităţii contractului;
b)ca fiind o excepţie de la principiul relativităţii contractului;
c)ca fiind o excepţie de la principiul opozabilităţii contractului.
Răspuns: C
41.Care sunt condiţiile simulaţiei:
a)contractul public să se încheie întotdeauna în formă autentică;
b)actul secret să se încheie anterior sau concomitent cu actul public;
c)actul secret să se încheie anterior sau posterior actului public.
Răspuns: B
42.Care sunt formele simulaţiei:
a)promisiunea faptei altuia;
b)contractul deghizat;
c)stipulaţia pentru altul.
Răspuns: B
43.Care sunt scopurile urmărite prin simulaţie:
a)scopul general şi abstract este evitarea raportului donaţiilor şi reducţiunii liberalităţilor excesive;
b)scopul concret este acela al asunderii de către părţi a cuprinsului ori a existenţei acordului de voinţă faţă de terţi;
c)scopul general şi abstract este acela al asunderii de către părţi a cuprinsului ori a existenţei acordului de voinţă faţă de terţi.
Răspuns: C
44.Care sunt efectele simulaţiei:
a)actul secret are modifică un act public are putere atât între părţile contractante şi succesorii lor universali, cât şi faţă de terţi;
b)inopozabilitatea faţă de terţi a situaţiei juridice create prin actul secret;
c)nulitatea actului secret.
Răspuns: B
45.Ce este acţiunea în declararea simulaţiei:
a)acţiunea civilă prin care se urmăreşte constatarea caracterului simulat al contractului secret;
b)acţiunea civilă prin care se urmăreşte constatarea caracterului simulat al contractului public;
c)acţiunea civilă prin care se urmăreşte constatarea caracterului simulat al contractului public şi existenţa contractului secret care modifică, total sau parţial, contractul public.
Răspuns: C
46.Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice:
a)riscul contractului;
b)inpozabiltatea;
c)nulitatea.
Răspuns: A
47.Care este noţiunea excepţiei de neexecutare:
a)o consecinţă a neexecutării contractului ca urmare a unei imposibilităţi fortuite;
b)o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesivă;
c)un mijloc de apărare aflat la dispoziţia uneia din părţile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligaţiei ce-i incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-şi execute propria obligaţie.
Răspuns: C
48.Care sunt cazurile practice ale excepţiei de neexecutare:
a)în materia contractului de schimb;
b)în materia contractului de locaţiune;
c)în materia contractului de mandat.
Răspuns: A
49.Care este temeiul juridic al excepţiei de neexecutare a contractului:
a)reciprocitatea obligaţiilor născute din contractul sinalagmatic;
b)interdependenţa obligaţiilor născute din contractul sinalagmatic;
c)reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor născute din contractul sinalagmatic.
Răspuns: C
50.Care sunt condiţiile excepţiei de neexecutare:
a)obligaţiile reciproce ale părţilor să-şi aibă temeiul în acelaşi contract;
b)debitorul să fi fost pus în întârziere;
c)părţile să fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligaţiile reciproce.
Răspuns: A
51.Ce este rezoluţiunea contractului:
a)o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesivă;
b)o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediată;
c)o consecinţă a neexecutării contractului ca urmare a unei imposibilităţi fortuite.
Răspuns: B
52.Prin ce se deosebeşte rezoluţiunea contractului de nulitatea contractului:
a)cauzele nulităţii sunt posterioare momentului încheierii contractului;
b)cauza rezoluţiunii este întotdeauna posterioară încheierii contractului;
c)cauza rezoluţiunii este concomitentă încheierii contractului..
Răspuns: B
53.Care este temeiul juridic al rezoluţiunii contractului:
a)reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor născute din contractul sinalagmatic, împrejurarea că fiecare dintre obligaţiile reciproce este cauza juridică a celeilalte;
b)efectul specific al unui contract sinalagmatic;
c)nerespctarea unei condiţii de validitate la momentul încheierii contractului.
Răspuns: A
54.Care sunt condiţiile cerute pentru admiterea rezoluţiunii judiciare:
a) niciuna dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile sale;
b) neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia;
c)debitorul obligaţiei neexecutate să nu fi fost pus în întârziere.
Răspuns: B
55.Ce sunt pactele comisorii:
a)sunt clauze contractuale exprese prin care părţile prevăd rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiilor uneia din ele;
b)se confundă cu condiţia rezolutorie expresă;
c)intenţia părţilor de a stipula un pact comisoriu poate să rezulte implicit.
Răspuns: A
56.Care sunt efectele rezoluţiunii contractului:
a)faţă de părţi, rezoluţiunea contractului are ca efect desfiinţarea tuturor drepturilor consfinţite în favoarea lor de către dobânditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit;
b)faţă de terţi, rezoluţiunea contractului are ca efect desfiinţarea tuturor drepturilor consfinţite în favoarea lor de către dobânditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit;
c)faţă de părţi, rezoluţiunea are ca efect desfiinţarea contractului pentru viitor.
Răspuns: B
57.Ce este rezilierea contractului:
a)este sancţiunea care se aplică în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu executare succesivă;
b)este sancţiunea care are ca efect desfiinţarea contractului sinalagmatic, pentru cauză de neexecutare, numai pentru trecut;
c)este sancţiunea care are ca efect desfiinţarea contractului sinalagmatic, pentru cauză de neexecutare, atât pentru trecut cât şi pentru viitor.
Răspuns: A
58.Ce este riscul contractului:
a)un efect specific al contractelor sinalagmatice;
b)un efect al tuturor contractelor;
c)o excepţie de la principiul obligativităţii contractului.
Răspuns: A
59.Care sunt aplicaţiile regulii res perit debitori:
a)în materie de mandat;
b)în materia contractului de antrepriză;
c)în materia contractului de schimb.
Răspuns: B
60.Cine suportă riscul în contractele sinalagmatice translative de proprietate:
a)vânzător, în cazul unui bun cert, dacă înainte de pieirea lucrului, vânzătorul fusese pus în întârziere întrucât nu-şi executase la termenul prevăzut obligaţia de predare;
b)vânzător, numai dacă vânzarea s-a făcut sub condiţie rezolutorie;
c)vânzător, dacă vânzarea s-a făcut sub condiţie rezolutorie sau suspensivă.
Răspuns: A
61.Ce este răspunderea civilă contractuală:
a)un efect al oricărui contract;
b)obligaţia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului său prin neexecutarea, executarea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligaţiilor născute dintr-un contract valabil încheiat;
c)un efect specific al contractelor sinalagmatice.
Răspuns: B
62.Care sunt condiţiile răspunderii civile contractuale:
a)fapta ilicită care constă în neexecutarea obligaţiilor contractuale asumate de creditor;
b)existenţa unui prejudiciu în patrimoniul debitorului;
c)existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului şi prejudiciul creditorului.
Răspuns: C
63.Cum se clasifică despăgubirile sau daunele – interese:
a)despăgubiri cominatorii;
b)despăgubiri compensatorii;
c)despăgubiri convenţionale.
Răspuns: B
64.Care sunt modalităţile de evaluare a despăgubirilor sau daunelor-interese:
a)evaluarea legală;
b)evaluarea stabilită prin intermediul executorului judecătoresc;
c)evaluarea stabilită de un notar public.
Răspuns: A
65.Care sunt convenţiile de modificare a răspunderii contractuale:
a)de stabilire a răspunderii;
b)exoneratoare de răspundere;
c)nu sunt permise de lege convenţii de modificare a răspunderii contractuale.
Răspuns. B
66.Care sunt caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare:
a)întotdeauna, contract consensual;
b)în principiu, contract consensual;
c)contract aleatoriu.
Răspuns: B
67.Care sunt incapacităţile speciale de a vinde şi a cumpăra:
a)vânzarea între soţi este interzisă;
b)executorii judecătoreşti nu pot cumpăra bunurile statului sau unităţilor admiistrativ – teritoriale;
c)tutorii nu pot cumpăra bunuri cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date şi primite.
Răspuns: A
68.Ce este promisiunea de vânzare:
a)este un antecontract din care se naşte un drept de creanţă;
b)este numai unilaterală;
c)ca şi oferta de a contracta este un act juridic unilateral.
Răspuns: A
69.Ce este pactul de preferinţă:
a)este un act juridic unilateral prin care o persoană primeşte promisiunea proprietarului de vinde un bun, rezervându-şi dreptul de a-şi manifesta ulterior consimţământul de a cumpăra bunul;
b)este un contract unilateral;
c)este o variantă a promisiunii de vânzare prin care proprietarul unui bun se obligă ca în cazul când îl va vinde să acorde preferinţă unei anumite persoane, la preţ egal.
Răspuns: C
70.Ce este dreptul de preemţiune:
a)este o variantă a promisiunii de vânzare prin care proprietarul unui bun se obligă ca în cazul când îl va vinde să acorde preferinţă unei anumite persoane, la preţ egal;
b)este dreptul prioritar la cumpărare, recunoscut de lege anumitor persoane, drept ce reprezintă o derogare de la principiul liberei circulaţii a bunurilor şi de la principiul conform căruia proprietarul dispune liber de bunul său;
c)o variantă a pactului de preferinţă.
Răspuns: B
71.Ce este promisiunea unilaterală de vânzare:
a)un act juridic unilateral;
b)un antecontract sinalagmatic atunci când beneficiarul promisiunii se obligă să plătească în schimbul opţiunii ce i se conferă, o sumă de bani;
c)o vânzare afectată de un termen sau o condiţie.
Răspuns: B
72.Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească lucrul vândut:
a)să fie în comerţ (să fie în circuitul civil);
b)să existe întotdeauna în momentul încheierii contractului;
c)să fie în posesia vânzătorului.
Răspuns: A
73.Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească preţul:
a)să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor;
b)să fie sincer şi serios;
c)să fie determinat sau determinabil, licit şi posibil.
Răspuns: B
74.Cum trebuie să fie preţul, obiectul prestaţiei cumpărătorului:
a)fixat în bani, deoarece acest lucru ţine de natura contractului;
b)un preţ real, pe care părţile să nu-l fi stabilit în mod fictiv, ci cu scopul de a fi cerut şi plătit în realitate;
c)determinabil, când cuantumul lui este hotărât de părţi în momentul încheierii contractului.
Răspuns: B
75.Ce este predarea lucrului vândut:
a)constă în punerea lucrului vândut la dispoziţia cumpărătorului;
b)este obligaţie de a da;
c)este obligaţia cumpărătorului.
Răspuns: A
76.Ce este obligaţia de garanţie contra evicţiunii:
a)obligaţia vânzătorului să-l garanteze pe cumpărător de evicţiunea totală sau parţială a lucrului vândut;
b)obligaţia vânzătorului de a-l garanta pe cumpărător în caz de pierdere, în tot sau în parte, a proprietăţii lucrului sau în caz de tulburare a cumpărătorului în exercitarea prerogativelor de proprietar, numai dacă evicţiunea provine din fapta unui terţ;
c)vânzătorul are obligaţia de garanţie contra evicţiunii, numai dacă este vorba de o tulburare de drept.
Răspuns: A
77. Ce reprezintă evicţiunea:
a) pierderea, în tot sau în parte, a proprietăţii lucrului;
b) tulburarea vânzătorului în exercitarea prerogativelor sale;
c) tulburarea cumpărătorului prin viciile lucrului.
Răspuns: A
78. Care sunt condiţiile garanţiei contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ:
a)să existe o tulburare de fapt;
b)cauza tulburării să fie concomitentă vânzării;
c)cumpărătorul să nu fi cunoscut cauza evicţiunii.
Răspuns: C
79. Care sunt efectele garanţiei în caz de evicţiune consumată:
a)vânzătorul este obligat să restituie o parte din preţul primit;
b)cumpărătorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat să le înapoieze terţului evingător;
c)vânzătorul este îndreptăţit să solicite cheltuielile de judecată ale procesului din care a rezultat evicţiunea.
Răspuns: B
80. Care sunt condiţiile care se cer întrunite pentru a opera obligaţia de garanţie contra viciilor lucrului vândut:
a)viciul să fie posterior vânzării;
b)viciul să nu fie grav;
c)viciul trebuie să fie ascuns.
Răspuns: C
81.Care sunt efectele răspunderii vânzătorului pentru vicii:
a)cumpărătorul poate să ceară nulitatea contractului;
b)cumpărătorul poate să ceară rezilierea vânzării;
c)cumpărătorul poate să ceară rezoluţiunea vânzării.
Răspuns: C
82. Când datorează cumpărătorul dobânda preţului:
a) dacă lucrul vândut şi predat este producător de fructe;
b) în toate cazurile în care a întârziat să facă plata;
c) indiferent dacă lucrul vândut şi predat este sau nu producător de fructe.
Răspuns: A
83. Care este sancţiunea neplăţii preţului:
a) vânzătorul poate să ceară obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligaţiei printr-o acţiune având ca obiect plata preţului, care este imprescriptibilă;
b) vânzătorul poate să ceară obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligaţiei, printr-o acţiune având ca obiect plata preţului, care se prescrie în termenul general de prescripţie de 3 ani;
c) vânzătorul poate să ceară rezoluţiunea vânzării.
Răspuns: B
84. Ce este luarea în primire a lucrului vândut:
a) obligaţia cumpărătorului de a lua în primire lucrul vândut la locul şi la termenul la care vânzătorul este obligat să-l predea;
b) obligaţia cumpărătorului de a lua în primire lucrul vândut la locul şi la termenul la care vânzătorul este obligat să-l predea, numai dacă are autorizarea instanţei să-l depună în alt loc, dacă are nevoie de locul unde se găseşte;
c) obligaţia vânzătorului de a lua în primire lucrul vândut la locul şi la termenul la care cumpărătorul este obligat să-l predea
Răspuns: A
85. Cine suportă cheltuielile vânzării:
a) vânzătorul;
b) atât vânzătorul cât şi cumpărătorul;
c) cumpărătorul.
Răspuns: C
86. Care sunt varietăţile de vânzare:
a) vânzarea unei succesiuni nedeschise;
b) vânzarea pe încercate;
c) vânzarea sub condiţie rezolutorie.
Răspuns: B
87. Care sunt caracterele juridice ale contractului de donaţie:
a) contract consensual;
b) contract cu titlu oneros;
c) contract translativ de proprietate.
Răspuns: C
88.Care sunt incapacităţile de a dispune prin donaţii:
a) minorii şi persoanele puse sub interdicţie sunt incapabili relativ de a dispune prin donaţii;
b) numai persoanle puse sub interdicţie sunt incapabile absolut de a dispune prin donaţii;
c) a) minorii şi persoanele puse sub interdicţie sunt incapabili absolut de a dispune prin donaţii.
Răspuns: C
89. Care sunt incapacităţile de a primi donaţii:
a) medicii şi farmaciştii nu pot primi donaţii;
b) minorii şi interzişii nu pot primi donaţii;
c) organizaţiile care nu au dobândit personalitate juridică sunt incapabile absolut de a primi donaţii.
Răspuns: C
90.Care este obiectul contractului de donaţie:
a) un bun aflat în circuitul civil;
b) un bun, indiferent dacă este determinat sau determinabil;
c) bunul să fie posibil, licit, chiar dacă nu există sau nu poate exista în viitor.
Răspuns: A
91.Care sunt condiţiile de formă ale contractului de donaţie:
a) dacă donaţia se încheie prin mandatar, pentru împuternicire nu se cere forma autentică;
b) toate donaţiile se fac prin act autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, conform art. 813 Cod civil;
c) în situaţia în care contractul de donaţie se încheie prin acte separate, între absenţi, numai oferta de a contracta trebuie să fie făcută în formă autentică.
Răspuns: B
92.Ce este principiul irevocabilităţii donaţiilor:
a) irevocabilitatea priveşte numai efectele contractului de donaţie;
b)părţile pot insera în contractul de donaţie clauze care să contravină irevocabilităţii donaţiei;
c) irevocabilitatea donaţiilor priveşte nu numai efectele contractului, ci însăşi esenţa contractului, fiind o condiţie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul II).
Răspuns: C
93. Care sunt clauzele incompatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor:
a) plata datoriilor viitoare nedeterminate;
b) donaţia poate fi afectată de un termen;
c) donaţia poate fi afectată de o condiţie cazuală sau mixtă.
Răspuns : A
94. Care sunt clauzele compatibile cu principiul revocabilităţii donaţiilor:
a) reîntoarcearea convenţională a bunurilor donate pentru cazul în care donatarul ar muri înainte de donator, precum şi în situaţia în care atât donatarul cât şi descendenţii acestuia ar deceda înaintea sa;
b) dreptul donatorului de a dispune în continuare de bunul donat;
c) condiţiile potestative.
Răspuns: A
95. Ce este revocabilitatea donaţiilor între soţi:
a) potrivit art. 937 Cod civil, orice donaţie făcută între soţi în timpul căsătoriei este revocabilă;
b) potrivit art. 937 Cod civil, orice donaţie făcută între soţi în timpul căsătoriei este irevocabilă;
c) soţul donator are posibilitatea de a renunţa la dreptul de a revoca donaţia.
Răspuns: A
96. Ce formă îmbracă donaţiile simulate:
a) donaţie deghizată;
b) donaţie indirectă;
c) dar manual.
Răspuns: A
97. Ce sunt donaţiile deghizate:
a) acte juridice încheiate cu intenţia de a gratifica, dar înfîptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donaţie;
b) o donaţie realizată prin tradiţiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunător la gratificat, în baza acordului de voinţă al părţilor contractante;
c) donaţia simulată care sub aparenţa unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuită a unui contract secret.
Răspuns: C
98.Ce sunt donaţiile prin interpunere de persoane:
a) donaţia simulată care vizează natura gratuită a contractului;
b) donaţia simulată care vizează persoana adevăratului donatar;
c) donaţia simulată care sub aparenţa unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuită a unui contract secret.
Răspuns: B
99.Ce sunt donaţiile indirecte:
a) acte juridice încheiate cu intenţia de a gratifica, dar înfîptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donaţie;
b) donaţia simulată care sub aparenţa unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuită a unui contract secret
c) o donaţie realizată prin tradiţiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunător la gratificat, în baza acordului de voinţă al părţilor contractante.
Răspuns: A
100.Ce sunt darurile manuale:
a) acte juridice încheiate cu intenţia de a gratifica, dar înfîptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donaţie;
b) o donaţie realizată prin tradiţiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunător la gratificat, în baza acordului de voinţă al părţilor contractante;
c) donaţia simulată care sub aparenţa unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuită a unui contract secret
Răspuns: B
101. Ce condiţii se cer pentru validitatea unui dar manual:
a) acordul de voinţă al părţilor trebuie să îmbrace forma autentică;
b) tradiţiunea, predarea efectivă şi reală a bunului dăruit;
c) obiectul darului manual poate fi atât un bun mobil corporal cât şi un bun imobil.
Răspuns: B
102.Care sunt obligaţiile donatarului:
a) în toate cazurile, donatarul nu are nicio obligaţie;
b) dacă donaţia este cu sarcină, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz contrar donaţia poate fi revocată;
c) dacă donaţia este cu sarcină, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz contrar donaţia poate fi anulată.
Răspuns: B
103.Care sunt obligaţiile donatorului:
a) în principiu, donatorul are obligaţia de a-l garanta pe donatar pentru evicţiune sau pentru viciile ascunse ale lucrului;
b) donatorul nu are nicio obligaţie faţă de donatar, atunci când contractul de donaţie este pur gratuit;
c) în principiu, donatorul nu are obligaţia de a-l garanta pe donatar pentru evicţiune sau pentru viciile ascunse ale lucrului.
Răspuns: C
104. Care sunt cazurile în care donatorul datorează garanţie pentru evicţiune:
a) când evicţiunea provine dintr-un fapt personal;
b) când donaţia este cu sarcină;
c) când contractul de donaţie este pur gratuit.
Răspuns: A
105. Care sunt cazurile în care donatorul datorează garanţie pentru viciile lucrului:
a) când viciile ascunse, cunoscute de donator, au provocat un prejudiciu donatarului;
b) numai dacă donaţia este cu sarcini;
c) numai atunci când contractul de donaţie este pur gratuit.
Răspuns: A
106. Cum se realizează opozabilitatea faţă de terţi în materie de donaţie:
a) prin acceptare prin act autentic, când bunul donat este un bun imobil ;
b) prin notificarea cesiunii către debitorul cedat ori prin acceptarea ei de către debitor prin act autentic, când obiectul donaţiei este un drept de creanţă;
c) prin transcrierea în cartea funciară, când obiectul contractului de donaţie este un bun mobil.
Răspuns: B
107. Care sunt cauzele legale de revocare a donaţiile conform art. 829 Cod civil:
a) donaţiile între soţi;
b) donaţiile de bunuri viitoare;
c) revocarea pentru neexecutarea sarcinii.
Răspuns: C
108. Când se revocă donaţia pentru ingratitudine:
a) când donatorul a atentat la viaţa donatarului;
b) când s-a pronunţat o hotărâre judecătorească de condamnare pentru atentatul la viaţa donatorului săvârşit de donatar;
c) în cazul refuzului donatarului de a acorda alimente donatorului care se află în nevoie.
Răspuns: C
109. Ce caracteristici prezintă acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:
a) trebuie introdusă în termen de 3 ani, care se calculează de la data producerii faptului sau din ziua când donatorul l-a cunoscut;
b) este o acţiune reală, astfel că poate fi introdusă atât de donator, cât şi de moştenitorii acestuia;
c) trebuie introdusă în termen de 1 ani, care se calculează de la data producerii faptului sau din ziua când donatorul l-a cunoscut.
Răspuns: C
110.Cînd se revocă donaţia pentru survenienţă de copil:
a) când donatorul adoptă un copil după încheierea contractului de donaţie;
b) dacă donatorului, care în momentul încheierii contractului nu avea copii sau alţi descendenţi, i se naşte ulterior, chiar şi postum, un copil viu, dar numai din căsătorie,
c) dacă donatorului, care în momentul încheierii contractului nu avea copii sau alţi descendenţi, i se naşte ulterior, chiar şi postum, un copil viu, din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Răspuns: C
111. Cine poate formula acţiunea în revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii:
a) de succesorii în drepturi ai donatorului;
b) numai de donator;
c) de creditorii chirografari ai donatarului.
Răspuns: A
112. Care dintre cauzele de revocare a donaţiei operează de drept:
a) revocarea pentru neexecutarea sarcinii;
b) revocarea pentru survenienţă de copil;
c) revocarea pentru ingratitudine.
Răspuns: B
113.Care sunt caracterele juridice ale contractului de locaţiune:
a) contract translativ de proprietate;
b) contract consensual;
c) contract cu titlu oneros, aleatoriu.
Răspuns: B
114. Ce caracteristici prezintă capacitatea părţilor în cazul contractului de locaţiune:
a) în toate cazurile, locatorul şi locatarul trebuie să aibă capacitatea de a face acte de administrare;
b) locatorul trebuie să fie proprietarul lucrului;
c) dacă obiectul locaţiunii este un bun imobil, iar durata locaţiunii depăşeşte termenul de 5 ani, părţile trebuie să aibă capacitatea de a face acte de dispoziţie.
Răspuns: C
115. Ce reguli se aplică în cazul în care contractul de locaţiune se încheie de un coindivizar:
a) regulile care guvernează vânzarea de către unul dintre coproprietari;
b) regulile care guvernează îmbogăţirea fără justă cauză;
c) regulile care guvernează răspunderea contractuală.
Răspuns: A
116.Ce lucruri pot forma obiectul contractului de locaţiune:
a) orice bunuri proprietate privată sau proprietate publică, în mod egal
b) orice bun prezent sau viitor;
c)bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ – teritoriale pot fi închiriate numai în condiţiile legii speciale.
Răspuns: C
117. Cum se stabileşte chiria în contractul de locaţiune:
a) indiferent de durata contractului;
b) numai pe unităţi de timp;
c) în mod global sau pe unităţi de timp.
Răspuns: C
118. Ce condiţii trebuie să îndeplinească chiria în contractul de locaţiune:
a) să fie sinceră sau serioasă, sub sancţiunea nulităţii absolute;
b) să fie sinceră sau serioasă, sub sancţiunea nulităţii relative;
c) să fie fixată numai în bani.
Răspuns: A
119. Ce poate să solicite instanţei de judecată locatarul dacă locatorul nu-şi respectă obligaţia de predare a lucrului:
a) rezoluţiunea contractului pentru neexecutare;
b) obligarea la predarea silită a lucrului şi plata de daune – interese;
c) nulitatea contractului.
Răspuns: B
120. În ce condiţii se angajează răspunderea locatorului pentru tulburarea folosinţei provenind din viciile lucrului:
a) numai dacă este de rea – credinţă;
b) indiferent dacă este de bună sau de rea-credinţă;
c) indiferent dacă este de bună sau de rea – credinţă, dar numai pentru viciile ascunse ale lucrului.
Răspuns: C
121. Care sunt obligaţiile locatorului:
a) să efectueze reparaţile locative;
b) obligaţia de a întreţine lucrul;
c) obligaţia de a efectua reparaţiile capitale.
Răspuns: C
122. În virtutea obligaţiei de garanţie, pentru ce tulburări răspunde locatorul:
a) numai pentru cele provenind din propria faptă;
b) numai pentru cele provenind de la terţi;
c) atât pentru cele provenind din propria faptă cât şi pentru cele provenind de la terţi.
Răspuns: C
123. Ce acţiune are la îndemână locatorul în cazul în care locatarul refuză să restituie lucrul:
a) în toate cazurile, o acţiune în revendicare;
b) în toate cazurile o acţiune personală;
c) o acţiune în revendicare, dacă este proprietarul lucrului.
Răspuns: C
124. Ce condiţii trebuie să îndeplinească contractul de sublocaţiune:
a) să fie permisă printr-o clauză expresă în contractul de locaţiune;
b) să nu conţină dispoziţii contrare contractului principal;
c) să se încheie în formă autentică.
Răspuns: B
125. Prin ce se deosebeşte cesiunea contractului de locaţiune de sublocaţiune:
a) cesiunea contractului de locaţiune este un nou contract de locaţiune;
b) sublocaţiunea constituie o vânzare a dreptului de folosinţă;
c) cesiunea contractului de locaţiune constituie o vânzare a dreptului de folosinţă, respectiv o cesiune de creanţă cu titlu oneros.
Răspuns: C
126. Care sunt cauzele de încetare a contractului de locaţiune:
a) în cazul pieirii totale a bunului;
b) dacă se desfiinţează titlul locatorului, fără nicio excepţie;
c) în toate cazurile în care lucrul este înstrăinat de locator.
Răspuns: A
127. Contractul de locaţiune încetează în cazul pieirii totale a lucrului:
a) numai dacă pieirea este culpabilă;
b) numai dacă bunul se strică în totalitate prin caz fortuit;
c) indiferent dacă pieirea este fortuită sau culpabilă.
Răspuns: B
128. Cât timp rămân valabile locaţiunile încheiate de uzufructuar după desfiinţarea titlului locatorului:
a) cel mult 1 an;
b) cel mult 3 ani;
c) cel mult 5 ani.
Răspuns: C
129. Ce presupune tacita relocaţiune:
a) prelungirea efectelor vechiului contract de locaţiune;
b) încheierea unui nou contract de locaţiune;
c) o cesiune a contractului de locaţiune.
Răspuns: B
130. Cum se realizează stabilirea termenului de preaviz la încetarea locaţiunii:
a) prin lege;
b) prin convenţia părţilor;
c) prin hotărâre judecătorească.
Răspuns: B
131. Ce formă se cere pentru denunţarea unilaterală a locaţiunii:
a) formă autentică;
b) nu se cere o formă specială, astfel că poate fi făcută şi tacit;
c) nu se cere o formă specială, dar trebuie să fie făcută în scris.
Răspuns: C
132. Care este sancţiunea care intervine pentru neexecutarea obligaţiilor de către una din părţile contractului de locaţiune:
a) rezoluţiunea;
b) rezilierea;
c) nulitatea.
Răspuns: B
133. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat:
a) de esenţa contractului, contract cu titlu gratuit;
b) contract unilateral;
c) de natura contractului, contract cu titlu gratuit.
Răspuns: C
134. Ce caractere juridice prezintă contractul de mandat:
a) contract intuitu personae;
b) contract real;
c) solemn, cu excepţiile prevăzute de lege.
Răspuns: A
135. Care este obiectul principal al contractului de mandat:
a) încheierea oricărui act juridic;
b) încheierea de fapte juridice;
c) încheierea de acte juridice, cu excepţia celor cu caracter strict personal.
Răspuns: C
136. Ce condiţii se cer îndeplinite, din punct de vedere al capacităţii părţilor, în cazul contractului de mandat:
a) în toate cazurile, atât mandantul cât şi mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
b) mandatarul poate avea capacitate restrânsă de exerciţiu;
c) mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu, indiferent de natura actului pe care urmează să-l încheie.
Răspuns: C
137. Cum se interpretează mandatul dat în termeni generali:
a) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de conservare;
b) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de administrare;
c) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de dispoziţie.
Răspuns: B
138. Ce este manadatul în interes comun:
a) operaţiunea juridică în care mandatarul acţionează atât ca reprezentant al unei pesoane cât şi pentru sine;
b) contractul care se încheie de o persoană care acţionează ca mandatar al ambelor părţi contractante;
c) un contract prin care mandatarul are, pe lângă dreptul la remuneraţie, un interes propriu la ăncheierea actului pentru care a fost însărcinat de mandant.
Răspuns: C
139. Ce este autocontractul în materia contractului de mandat:
a) un mandat în interes comun;
b) este un act cu sine însuşi;
c) este o dublă reprezentare.
Răspuns: C
140. Cum se produc efectele revocării mandatului:
a) numai pentru viitor ( ex nunc);
b) numai pentru trecut (ex tunc);
c) atât pentru viitor cât şi pentru trecut.
Răspuns: A
141. Care sunt cauzele speciale de încetare a mandatului:
a) renunţarea mandatarului;
b) punerea sub interdicţie;
c) revocarea mandatului.
Răspuns: B
142. Care sunt obligaţiile mandantului:
a) în toate cazurile, obligaţia de plată a remuneraţiei;
b) obligaţia de a executa mandatul;
c) obligaţia de plată a remuneraţiei, dacă părţile au convenit încheierea contractului cu titlu oneros.
Răspuns: C
143. Ce reprezintă mandatul fără reprezentare:
a) un caz de simulaţie prin interpunere de persoane;
b) o stipulaţie pentru altul;
c) o promisiune a faptei altuia.
Răspuns: A
144. Care sunt opţiunile beneficiarului pactului de preferinţă în caz de nerespectare a pactului prin vânzarea bunului unui terţ:
a) să ceară anularea contractului de vânzare;
b) să solicite plata de daune – interese;
c) să intenteze acţiunea în revendicare.
Răspuns: B
145. Când trebuie să fie îndeplinită condiţia existenţei obiectului contractului:
a) la momentul încheierii contractului;
b) ulterior încheierii contractului;
c) atât înainte cât şi după încheierea contractului.
Răspuns: A
146. Care este sancţiunea care se aplică în sistemul dreptului civil român care intervine pentru nevalabilitatea cauzei contractului:
a) nulitatea relativă;
b) inopozabilitatea;
c) nulitatea absolută.
Răspuns: C
147. Lipsa cauzei atrage nulitatea absolută a contractului, când se datorează:
a) lipsei formei autentice, în cazul contractelor solemne;
b) lipsei remiterii bunului în contractele reale;
c) elementului aleatoriu – riscul – în contractele aleatorii.
Răspuns: B
148. În ce cazuri se consideră că tăcerea poate să însemne acceptare a ofertei:
a) numai în cazurile expres prevăzute de lege;
b) în cazul ofertei fără termen;
c) dacă părţile au convenit, anterior, ca simpla tăcere după primirea ofertei să aibă valoare de acceptare.
Răspuns: C
149. Care sunt consecinţele pe care le produce momentul încheierii contractului:
a) în raport de acest moment, în toate contractele translative de proprietate se transmite dreptul de proprietate;
b) în raport de acest moment se apreciază posibilitatea de revocare, precum şi caducitatea ofertei;
c) în raport de acest moment cumpărătorul suportă riscul pierii bunului, în toate cazurile.
Răspuns: B
150. Care sunt regulile speciale de interpretare a contractelor:
a) prioritatea voinţei reale a părţilor;
b) clauzele îndoielnice nu se interpretează deoarece nu produc niciun efect;
c) clauzele îndoielnice se interpretează în sensul care reiese din natura contractului.
Răspuns: C
151. Care sunt excepţiile de la principiul obligativităţii contractului:
a) prorogarea legală;
b) stipulaţia pentru altul;
c) acţiunile directe.
Răspuns: A
152. Ce este denunţarea unilaterală a contractului:
a) excepţie de la principiul obligativităţii contractului;
b) cauză de nulitate a contractului;
c) excepţie de la principiul opozabilităţii faţă de terţi a contractului.
Răspuns: A
153. Ce este încetarea contractelor intuitu personae:
a) excepţie de la principiul relativităţii efectelor contractului;
b) cauză de rezoluţiune a contractului;
c) excepţie de la principiul obligativităţii contractului.
Răspuns: C
154. Ce este prorogarea legală:
a) un caz de modificare a forţei obligatorii a contractului, independent de voinţa părţilor;
b) o excepţie de la principiul opozabilităţii faţă de terţi a contractului;
c) o excepţie de la principiul relativităţii efectelor contractului.
Răspuns: A
155. Care sunt trăsăturile caracteristice ale promisiunii pentru fapta altuia:
a) debitorul nu este obligat să garanteze faţă de terţi executarea angajamentului de către terţa prsoană;
b) persoana terţului trebuie să fie determinată sau determinabilă;
c) prin intermediul acestei construcţii juridice se crează drepturi în favoarea altor persoane decât părţile contractului.
Răspuns: A
156. Care sunt cazurile de acţiuni directe reglementate de Codul civil:
a) în materia contractului de asigurare;
b) în materia contractului de mandat;
c) în materia rentei viagere.
Răspuns: B
157. Care sunt cazurile de aplicaţii ale stipulaţiei pentru altul:
a) în materia donaţiei cu sarcină în favoarea unui terţ;
b) în materia contractului de antrepriză;
c) în materia contractului de mandat.
Răspuns: A
158. Ce presupune simulaţia prin încheierea unui contract fictiv:
a) prin contractul public se urmăreşte să se ascundă natura juridică a contractului secret;
b) prin contractul public sunt ignorate numai anumite elemente ale contractului secret;
c) presupune o disimulare totală a realităţii, în sesnul că actul public este lipsit de orice conţinut juridic fiind anihilat de prevederile contraînscrisului.
Răspuns: C
159. Când trebuie încheiat actul secret pentru a ne afla în prezenţa simulaţiei:
a) anterior sau concomitent cu actul public;
b) posterior actului public;
c) atât anterior cât şi posterior actului public.
Răspuns: A
160. Care sunt condiţiile cerute pentru exercitarea acţiunii în rezoluţiune:
a) să existe o neexecutare a obligaţiilor din contract, imputabilă sau neimputabilă debitorului;
b) neexecutarea să se datoreze unei cauze fortuite, independente de voinţa debitorului;
c) debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere.
Răspuns: C
161. Care este sancţiunea aplicabilă în cazul în care în momentul vânzării lucrul vândut era pierit în tot:
a) nulitatea relativă;
b) plata de daune – interese;
c) nulitatea absolută.
Răspuns: C
162. Care sunt opţiunile cumpărătorului, dacă bunul a pierit în parte:
a) să ceară executarea asupra părţii rămase din lucru cu o reducere proporţională din preţ;
b) să ceară să se constate nulitatea absolută a contractului;
c) să ceară plata unor daune –interese.
Răspuns: A
163. Ce posibilităţi are cumpărătorul dacă obiectul contractului de vânzare – cumpărare este un teren, iar la predare, întinderea terenului este mai mică decât cea menţionată în contract:
a) invocarea excepţiei de neexecutare a contractului;
b) să ceară desfiinţarea contractului;
c) să ceară o reducere din preţ proporţională cu întinderea găsită lipsă.
Răspuns: C
164. În ce termen se prescrie acţiunea cumpărătorului împotriva vânzătorului având ca obiect garanţie pentru evicţiune:
a) acţiunea este imprescriptibilă;
b) acţiunea se prescrie în termen de 1 an de la data producerii evicţiunii;
c) acţiunea se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii evicţiunii.
Răspuns: C
165. În ce termen poate fi intentată acţiunea redhibitorie sau estimatorie:
a) în termen de 1 an;
b) în termen de 6 luni;
c) acţiunea este imprescriptibilă.
Răspuns: B
166. Cum se poate modifica obligaţia de garanţie contra viciilor:
a) numai prin lege;
b) prin convenţia părţilor printr-o clauză expresă;
c) prin hotărâre judecătorească.
Răspuns: C
167. În ce termen se poate intenta acţiunea vânzătorului având ca obiect plata preţului:
a) în termenul general de prescripţie de 3 ani;
b) acţiunea este imprescriptibilă;
c) în termen de 1 an.
Răspuns: A
168. Ce bunuri pot forma obiectul darului manual:
a) numai bunuri mobile corporale, susceptibile de tradiţiune;
b) orice bun mobil;
c) bunuri mobile şi imobile.
Răspuns: A
169. În ce termen trebuie introdusă acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:
a) în termen de 1 an;
b) în termenul general de prescripţie de 3 ani;
c) acţiunea este imprescriptibilă.
Răspuns: A
170. Ce acţiune poate intenta locatorul dacă locatarul refuză să restituie lucrul:
a) în toate cazurile o acţiune în revendicare;
b) o acţiune personală care îşi are izvorul în contractul de locaţiune;
c) o acţiune având ca obiect plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat.
Răspuns: B
